Se ascunde liniștea printre unghere
cu dor nebun și gust de noapte rece.
Tu stai îngândurată și-n tăcere
iscodești ploaia care mă petrece.
Te urmărește umbra înfrunzită
a ramurei ce-ți bate la fereastră.
Tu încropești o slovă încremenită
din călimara cu cerneală albastră.
Privirea-ți arde, gându-ți rătăcește
printre poeme încă nerostite.
Noaptea înfiorată îți șoptește
un madrigal pierdut în necuvinte.
Curtată de un sărut pe geană, ațipești.
Adormi cu un zâmbet
înflorind aparte.
Te –asemăn cu o zână din povești.
Când tu visa-m-ai, eu voi fi departe.
Cristian Marius
Imaginea: Femeie dormind deVladimir Volegov
Comentarii
Trimiteți un comentariu